
Hades, cica este zeul împărăţiei subpământene.SRL, fiul lui Cronos şi al Rheei.
Ca şi ceilalţi fraţi ai săi, când s-a născut, Hades a fost înghiţit de tatăl său, apoi dat afară. (Cred ca ii cauzase o arsura la stomac)
Mai târziu a participat la lupta dusă de olimpieni împotriva titanilor. (Killing Time)
Când s-a făcut împărţirea Universului, lui Zeus i-a revenit cerul (normal, sa stea cu ochii pa toti), lui Poseidon – marea (bikini, surf, stia omu ce ia, iar lui Hades – lumea subpământeană (ultimu’ ia ce-a mai ramas, lasa coane, noi sa fim sanatosi).
Hades sălăşluia în împărăţia umbrelor, pe care o cârmuia alături de soţia sa, Persefona (roakarita inraita). El nu îngăduia nimănui, o dată ajuns acolo, să mai vadă lumina zilei. (Ai venit, ai vazut, ai ramas). Când Heracles a trecut hotarele Infernului, s-a lovit (de pragu de sus) de împotrivirea lui Hades, pe care l-a rănit cu o săgeată (care taie-o baba-n doua si alta ochisoruu’ ), silindu-l să se refugieze în Olympus. Numele de Hades era evitat de cei vechi, care se fereau să-l pronunţe, socotindu-l aducător de nenorociri (ce mai… era oaia neagra a familiei si durea la basca). Cel mai adesea el era invocat sub numele de Pluton (Zeul cel bogat), aluzie la bogăţiile nemăsurate care se ascundeau în măruntaiele pământului. (eee…. strangea si el de un mic creeb cu piscina, limuzina, un studio si-o carabina)